Margarete fragede: prăjituri ale copilăriei comuniste

Ai mâncat vreodată margarete? 

Nu, nu mă refer la florile cu petale albe care inundă câmpiile vara, ci la prăjiturile cu untură și rahat pe care le făceau bunicile (sau mamele) noastre pe vremea comuniștilor. 

Ori poate le făceai tu sau chiar sora ta, o mătușă, o prietenă etc. 

La prăjiturile alea în formă de floare care ți se topeau în gură mă refer. 

Dar, dacă erai ca mine, un copil mereu în căutare de ceva nou, nu te dădeai în vânt după margarete sau cornulețe, ci te topeai după prăjiturile „Televizor”, „Albă ca zăpada”, nuci, fursecuri și alte prăjituri cu cremă. 

Și când de sărbători, la Crăciun și Revelion în special, erai servit cu o prăjitură și ți se prezenta acel platou de sticlă cu picior plin cu fel de fel de prăjituri, ți se iluminau ochii când vedeai orice altă prăjitură în afară de margarete. 

Nu știu pe la oraș cum era, dar pe la țară platourile se umpleau cu prăjituri uscate de tipul margaretelor și cornulețelor, iar deasupra se puneau prăjiturile cu foi și felurite creme. 

Așa se făcea pe la mine prin sat, Gherăești. 

Apropo, știi că florile de margarete sunt comestibile? 
Se pun în salate.
Nu știi cum arată exact margaretele?
Ca mușețelul, dar mai mari.
Uite.

Fotografii de pe Pixabay

Acum, când aud de margarete mi se împăienjenesc ochii... 

Și ție, nu? 

Știu. 

Nostalgie. 

Dacă ți-e dor de acele vremuri, de unii uitată iar de alții necunoscută, te invit să citești cartea „14 nuanțe de roșu”, publicată în ambele formate (electronic și tipărit) și care se găsește în mediul online, în librăriile catolice din țară și la cerere în orice librărie din țară. 

Linkuri directe aici: 

• books2read.com/14nuantederosu
• http://librariasapientia.ro/14-nuante-de-rosu-amintiri-din-copilaria-comunista-epoca-de-aur.html
• https://play.google.com/store/books/author?id=Cristina+G.

În cazul în care nu ai știut, din aluatul de margarete se fac și cornulețe - sau invers. 

Da, margaretele și cornulețele vor avea în finala același gust, numai forma și modul de operare sunt diferite. 

Diferențe între cornulețe și margarete: 

• Ca să faci cornulețe ai nevoie de o rotiță (pentru tăiat), pentru margarete ai nevoie de o formă specială. Aveam o poză cu această formă, dar am rătăcit-o. La fel cum am rătăcit forma de margarete. Am să fac o poză când o găsesc. 
• Cornulețele se fac relativ mai repede. 
• La cornulețe rahatul se pune la interior = umplutură - la margarete este la exterior, în vârf = ornare. 
• Rahatul se taie cubulețe/pătrate pentru margarete, pe când la cornulețe se taie în bucăți lunguiețe/dreptunghiulare. 
• Câteodată, rahatul cade de pe margarete. Nu și nuca. 
• Margaretele au mult mai mult aluat decât „umplutură”. La cornulețe se simte și aluatul și umplutura. 

Rețeta ce îți prezint, a fost publicată inițial pe https://retetestravechi.blogspot.com și apoi inclusă în cărțile de bucate de odinioară: 

• Rețetele Bunicii Învățate de la Mama – Volumul II – Dulci 
• Rețetele Bunicii Învățate de la Mama – Volumul IV 

Îmi cer scuze pentru fotografiile neprofesionale. Tot zic c-am să fac altele... și am să fac cât mai curând. Când o aduc pe mama acasă. Da.  

Grad de dificultate: mediu

Timp de preparare: 50-60 minute

Porţii: nu pot spune

Ingrediente:

• 2 căni de untură (osânză) de porc curată, nesărată, netopită (10 linguri stra-pline). Cu cât pui mai multă untură cu atât sunt mai fragede. Deci mai multă untură decât borş. 2 porții untură, 1 porție borș. Acesta este secretul frăgezimii!!! 

• 1 cană de borş proaspăt (200 ml - sau mai puţin pentru a le face şi mai fragede)

• 1 cană zahăr (eu pun numai jumătate că nu-mi plac foarte dulci)

• drojdie cât o nucă

• făină de grâu cât cuprinde (depinde de făina ta)

• coaja rasă de la o lămâie sau portocală - după gust

• Opțional = 4-5 plicuri zahăr vanilat. Eu nu pun de obicei

Pentru ornare:

• miez de nucă 
• rahat
• Dacă vrei să fii în pas cu timpurile, pune ce vrei și ai cum ar fi jeleurile, fructe uscate (merișoare, stafide, muguri de brad etc.)

Mod de preparare:

• Dizolvă drojdia în borş călduţ (NU fierbinte), unde ai pus sarea

• Pune într-un lighean toate ingredientele: untura, zahărul, borşul, coaja de lămâie. Adaugă făină în ploaie, până iese un aluat elastic nelipicios, care NU se rupe. 5-7 minute circa. Nu mai mult că se înmoaie

• Lasă puţin la rece sau nu. Eu nu am lăsat niciodată, însă astăzi am observat că nu trebuie neapărat să fie lăsat la rece, dar este foarte indicat să lași aluatul să se odihnească cam 1 oră. Se netezește și se întinde mai frumos. Bine, nu în cazul margaretelor (dar la cornulețe)

• Taie rahatul cubulețe, prepară nuca

• Pregătește tava cu foaie de copt. Asta nu-i din străbuni, deci poți să faci și fără. În general, nu se lipesc oricum

• Ia forma și începe să faci margarete de mărimea care dorești tu. Dacă împingi în floare, iese mai largă dar și mai formoasă (adică cu forme)

• Încălzește cuptorul pentru 5 minute 

• Pune în vârf o bucăţică de nucă sau rahat și dă la cuptor pentru 10-20 min. Îmi pare rău că nu pot să explic exact ce și cum ar trebui să fie gradele și timpul. Cuptorul părinților mei era nou și a făcut pe-a nebunul. Aproape le-am făcut scrum pe toate. Depinde de flacără, putere și capacitatea cuptorului tău. Focul ar trebui să fie domol (temperatura 180-200 grade). Îţi sugerez să nu laşi focul la maxim că se pârlesc repede deasupra/dedesubt, dar rămân crude la interior. Mai bine lasă focul lent. 

Ca să-ți dai seama dacă sunt gata, încerci rupând una în două, dar, ATENŢIE, când sunt fierbinţi par un pic crude la interior. Este absolut normal, untura are acest efect. Nu sunt crude (decât dacă curge aluatul). Scoate-le, pune imediat zahăr pudră deasupra. Zahărul pudră trebuie neapărat spulberat când sunt fierbinţi, altfel nu se mai prinde. Lasă-le puţin să se răcească şi yum yum.  

Dacă ești vegan sau vegetarian și ai vrea totuși să faci aceste prăjituri, folosește margarină sau altfel de grăsime vegetală. Nu vor avea acel retrogust, dar îți vor alina dorul. 

Apăsând pe acest link, vei găsi rețeta de albă ca zăpada de post. 

Deoarece am mulți prieteni vegani și intoleranți la gluten, am modificat multe dintre rețete tradiționale ce cunoști. 

Multe sunt publicate pe bloguri, altele sunt în cărțile mele de bucate pe care le găsești peste tot în mediul online. 

Ai grijă că public sub numele de Cristina G. (cu punct după G.).